Nație de păreriști

Da, fix asta suntem.. O nație de păreriști.. Nu e unul care să stea în banca lui și să tacă, frate, să tacă.. Tăcerea e de AUR!!! Păreriști cu mine-n frunte, pentru că fix în momentul acesta sunt păreristă, dar nu mai pot!!! Asta facem zilnic, de când ne trezim și ne dăm cu părerea la ce s-a mai întâmplat peste noapte pe feisbuc (”hmmm, ia uite și la asta.. nici n-a făcut ochi bine și pac, pe feisbuc”.. prietene, dacă vezi ce face asta la primele ore ale dimineții, înseamnă că ce face asta, faci și tu.. stai ca.. patrupedu’ pe feisbuc și-ți dai cu părerea), până fix înainte să te ia somnu’ (când evident, verifici dacă Maricica s-a dus la culcare, semn că-i fată cuminte, sau umblă creanga prin oraș, semn de mare pipiță).

Oameni buni, uneori mai trebuie să ne și oprim.. Nu-nțeleg și nu cred că am să înțeleg de ce după un asemenea moment înfiorător continuăm să fim păreriști.. Fraților, n-am fost acolo, ca mulți dintre voi, dar sunt convinsă că dacă facem un brainstorming cu o țară întreagă de oameni care n-au avut nicio treabă cu momentul zero, n-am reuși să ne imaginăm nici 1% din ce a însemnat momentul acela. Băi, au murit oameni.. Au murit oameni tineri.. Au murit pe ringul de dans, fraților.. Au rămas în urmă oameni care or să fie marcați pentru tot restul vieții.

Iar noi ne dăm cu părerea. Stăm pe feisbuc și comentăm la orice strigăt de ajutor.. Nu le dăm sânge, că așa le-a trebuit, mama lor de sataniști.. Dac-ar fi fost copiii tăi, ai mai fi avut aceeași părere, băi, dobitocule???? Îl luăm pe Despot la șuturi că nu ne interesează că spune pe feisbuc că e ok. S-a gândit careva că omul o fi vrut să spună asta pentru prietenii lui (ăia bunii, nu ăia virtuali) care știau că e la concertul cu pricina, dar n-o mai fi având putere să îi sune pe fiecare în parte?  Ce, ăia doi sunt eroi naționali, că doar n-au fost în război? Nu, n-au fost în război, dar faptul că i-au salvat pe alții a dus la pieirea lor. Tu, ce-ai fi făcut în locul lor? Întreabă-te asta, înainte să arunci cu noroi. Întreabă-te asta, înainte să râzi ca dobitocu’ și să spui ”nu-l mai căutați, că e mort demult”!!! Tu, reporteriță de doi bani, care ai cea mai mișto meserie din lume, te-ai oprit vreo clipă să te întrebi ce-i în sufletul familiilor celor decedați, ce-nseamnă pentru un părinte să-i plece copilul ”pe-afară” și să-l găsească la morgă? Nu, facem presă în România.. Copiem ce spun niște păreriști și gata știrea..

Mi-e lehamite.. Mi-e lehamite de faptul că trebuie să moară în mod stupid o mulțime de oameni doar ca să înceapă să se trezească o nație întreagă și mi-e teamă că vom adormi la loc. Pentru simplul motiv că suntem mult prea absorbiți de propriile persoane și prea ocupați în a ne da cu părerea..

ATÂT!!!

Anunțuri

About simply_M

Hectic days of my life..

Posted on 2 Noiembrie 2015, in Gândurile mele and tagged , , , , , , , , , , , , , , . Bookmark the permalink. Lasă un comentariu.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: